luni, 25 iulie 2011

Poveste de amor

Cand vantul rece afara batea,
O fata cu inima franta plangea,
Un baiat in aceasi zi friguroasa,
O zarii cand iesise afara din casa.

A intrat subtil in vorba cu ea,
A intrebat-o care e problema?
Ea nu avea puterea sa priveasca in ochii lui,
Iar el simtea ca ea a ramas a nimanui.

S-au vazut de mai multe ori,
Deja in inima ea simtea din nou fiori,
O inima buna a invatat-o din nou sa zambeasa
Si i-a dat posibilitatea sa o raneasca.

Dupa ce fata si-a revenit din toate,
Pa baiat l-a lasat trist in spate,
Printre minciuni si amintiri dureroase,
Dar ea nu isi mai amintea de zilele friguroase.

El o iubea si ea prea bine stia,
Dar acum se gandea numai la ea,
Timpul trecea,iar el trebuia sa plece,
Sa o lase pe ea in propreme sa se inece.

A plecat,dar nu i-a tat trumul niciodata,
A spus ca el iubeste o singura fata,
A ajutato fara ca ea sa stie absolut nimic,
In timp ce sufletul lui se facea tot mai mic.

Au trecut aproape 2 ani de cand se stiu,
Baiatul a spus cu ea eu nu mai vreu sa fiu,
Fuletul lui a ramas atat de rece si intunecat,
Incat de fata a jurat ca a uitat.

A venit o zi in care ea l-a cautat iara,
Si-a dat seama ca il iubeste intr-o seara,
Si el o mai iubeste chiar si acum,
Dar greselile l-au impins pe alt drum.

Au vreut din nou sa fie o pereche,
Dar baiatul nu a uitat de acea zi veche,
Si-a calcat orgoliul in picioare,
Sa o asculte,dar nu stiu daca merita oare.

Te iubesc si acum,dar sunt prea multe greseli,
Fara sa spui iartama,am prea multe indoieli,
Nu vreu sa iti fac rau si nici nu am vrut vreodata,
Pot,dar nu vreu sa te inlocuiesc cu alta fata.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu