Patimi

Sunt plin de caldura cand ai vad zambetul,
Pentru ea mi-as da chiar si sufletul,
Dar ce ascunzi in ochii tai caprui?
De ce nu spui?de ce nu vrei sa-mi spui?

M-ai lasat singur si asa mult doare,
Dar sa sti ca amintirea ta nu moare,
Totusi eu sunt purtat de vant in zare,
Ca firul de nisip,fara de culoare.

Cum am putut trai atata timp in dor,
In fiecare secunda simte-am ca mor,
Fara buzele tale de catifea mereu,
Simteam ca nu mai sunt eu.

As vrea acum luna sa ne inveleasca...
Si stelele povesti de amor sa sopteasca,
Dar sunt doar vise aruncate in vant,
De fiecare data,cand dupa tine plang.

Asta sunt gandurile mele,pline de lacrimi...
Si drumul vietii mele plin de patimi,
Plin de trandafiri mirosind a iubire,
Dar si asa tot traiesc in fericire.

Am ajuns sa iubesc tot ce e in jurul meu,
Am ajuns sa-mi pun sufletul pe foaie mereu,
Chiar daca e greu stiu ca amintirea ta o sa traiesca,
Pana cand inima mea o sa se opreasca.