Printre voci de copii si amintiri de vis,
Paseam incet in albul paradis,
Dar amintirile s-au transformat in abis...
Si acum nu pot pasi in paradisul promis.
Am cautat mult timp o alinare,
Dar m-am ales cu durere si-o intrebare,
Daca oare o sa fie cum mi-am dorit eu?
Si raspunsul e:Spera mereu si munceste din greu.
Liniste o sa ai atunci cand esti impacar cu tine,
Nu daca alegi mereu ce nu e bine
Si retine ca eu nu vorbesc la pereti,
Citeste ca ai de la mine ce sa inveti.
Am mai invatat ca adevarata liniste o gasesti,
Doar atunci cand iubesti sau nu mai traiesti,
Sper acum sa zambesti acum cat sunt,
Ca Dumnezeu o sa ma ea candva de pe pamant.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu