joi, 3 noiembrie 2011

Dimineata rece

E dimineata rece,soarele nu-mi zambeste
In patul meu nu e ea sa vad cat ma iubeste,
Sa o vad cum se trezeste si ma saruta usor,
As vrea sa o vad langa mine pana cand am sa mor.

Acum vin multe incercari foarte grele,
Doar impreuna putem trece de ele,
Ma trec fiori,cand stau si ma gandesc uneori,
Ca n-as mai putea sa te sarut in zori.

As vrea sa vezi acum cat imi e de greu,
Zambetul tau dulce e ca un curcubeu,
Ma bucur ca ai ales poezia de la mine,
In loc sa alegi multe masini straine.

Daca nu ai fi tu nimic n-ar mai fi,
Nimic n-ar mai avea rost,fara ea nu pot zambi,
Cand esti aproape de mine peste probleme sar,
Numai tu sti sa fi dulce cand viata imi lasa un gust amar.

3 comentarii:

  1. imi place mult poza :X>:D< asa o sa dorm eu pe tine;)) ca am si eu obiceiuri din astea posesive;)):):D
    foarte frum poezia:*pup

    RăspundețiȘtergere
  2. referitor la com-ul tau:

    "Prietenii virtuali sunt langa tine", sau ceva de genul era, sunt doar cuvinte, porbabil zise mai mult de incurajare. Sunt de acord cu ceea ce ai spus tu, adevarata viata e dincolo de aceste bloguri si dincolo de cuvinte. Si eu scriu atunci cand simt, dar imi fac timp sa citesc si alte bloguri. E o lume virtuala, nu se compara cu cea reala, e adevarat.

    RăspundețiȘtergere