Sufletul e inecat in mii de glume,
Presarat de noapte cu multe stele...
Si a ingerilor lacrimi de durere.
Imi place sa privesc efectul toamnei
Si zambetul pervers de pe fata damei,
Care imi zambeste de dupa frunze apuse...
Sunt multe ganduri ce nu pot fi spuse.
Tu esti valurile mari,iar eu malul,
La mine mereu se sparge amarul,
De acea cuvantul meu e greu...
Si te face sa privesti cu speranta la curcubeu.
Nu intelegi de ce esti vulnerabila,
Eu cred ca ar trebui sa fi amabila,
Ca sufletul tau sti ca e in maini la mine...
Si daca strang lantul nu iese deloc bine.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu