Incet peste ochii mei caprui noapte se asterne...
Si somnul bland se aseaza treptat pe gene,
Inainte sa adorm imi curge o lacrima pe obraz...
Si iti soptesc incet ca te iubesc si raman fara glas.
Inainte sa vi tu ochii mai caprui erau a nimanui,
Iar sufletul meu plecase printre stele haihui,
Nu aveam cui sa-i soptesc un sincer te iubesc,
Dar ai venit tu si acum fara tine nu pot sa straiesc.
Acum noaptea pe tine incet te inveleste...
Si luna in locul meu soapte de amor iti sopteste,
Patul e cald,dar parca nu e destul,
Pot sa te am o eternitate si tot nu sunt satul.
Ochii tai de un albastru infinit,
Cu multa durere si dor au mai iubit,
Dar din ochii tai nu va mai ploa niciodata,
Pentru ca esti,pentru mine cea mai minunata.
O poezie este scrisa pentru toata lumea,dar este adresata unei singure persoane.
luni, 31 octombrie 2011
duminică, 30 octombrie 2011
Lacrimi de inger
Mergand incet pe drumul meu pavat cu lacrimi,
Printre ganduri ce ma imping in ale mvreje patimi,
Te-am cunoscut pe tine pe acelasi drum trist,
Atunci cand crede-am ca eu nu mai exist.
In urma noastra lacrimile s-au transformat in trandafiri,
Acoperind toate acele oribile amintiri,
Uiti sa respiri cand iti aduci aminte acele cuvinte...
Si eu ca si tine atunci aveam sufletul inchis in cripte.
Lacrimile mi-au fost mereu lanturi de argint,
Ce m-au ajutat sa ridic totul,de ce sa mint?
Acum nu mai e nevoie iubita mea sa plangi din nou,
Pentru ca lacrimile noastre au facut bine din rau.
Sti ca nu am fost asa mereu,
Dar eu stiu ca as fi vrut sa te am la bine si la greu,
Impreuna mereu,tinandu-ne de mana,
Soptindu-ti cuvinte divine de amor sub nestinsa luna.
Printre ganduri ce ma imping in ale mvreje patimi,
Te-am cunoscut pe tine pe acelasi drum trist,
Atunci cand crede-am ca eu nu mai exist.
In urma noastra lacrimile s-au transformat in trandafiri,
Acoperind toate acele oribile amintiri,
Uiti sa respiri cand iti aduci aminte acele cuvinte...
Si eu ca si tine atunci aveam sufletul inchis in cripte.
Lacrimile mi-au fost mereu lanturi de argint,
Ce m-au ajutat sa ridic totul,de ce sa mint?
Acum nu mai e nevoie iubita mea sa plangi din nou,
Pentru ca lacrimile noastre au facut bine din rau.
Sti ca nu am fost asa mereu,
Dar eu stiu ca as fi vrut sa te am la bine si la greu,
Impreuna mereu,tinandu-ne de mana,
Soptindu-ti cuvinte divine de amor sub nestinsa luna.
vineri, 28 octombrie 2011
Pe aripi de foc
Intr-un haos de ganduri si sentimente,
Nici fapturile divine nu mai sunt perfecte,
Se gasesc defecte doar din egoism si interes,
Ma bucur ca eu cu tine mergem in alt sens.
Pentru tine as smulge si aripa unui inger,
Sa te stiu langa mine,doar atat iti cer,
Sa ma ti in bratele tale prin ploi si ger,
Vreau sa fi al meu frumos inger.
Purtat printre vorbe dulci pe aripi de foc,
Ce fac ca in viata mea o alta fata sa nu-si gaseasca loc,
Parca lipsit de noroc,nu-ti pot saruta buzele fierbinti,
Inconjurat de atatea persoane cu inchise minti.
Vreau sa te simt,sa te ating,sa te sarut usor,
Sa stam ca doi copii,povestind intinsi pe covor,
Simt ca zbor,cand simt prezenta ochiilor tai,
De un albastru pur,in care vad altii cu tine cat au fost de rai.
Nici fapturile divine nu mai sunt perfecte,
Se gasesc defecte doar din egoism si interes,
Ma bucur ca eu cu tine mergem in alt sens.
Pentru tine as smulge si aripa unui inger,
Sa te stiu langa mine,doar atat iti cer,
Sa ma ti in bratele tale prin ploi si ger,
Vreau sa fi al meu frumos inger.
Purtat printre vorbe dulci pe aripi de foc,
Ce fac ca in viata mea o alta fata sa nu-si gaseasca loc,
Parca lipsit de noroc,nu-ti pot saruta buzele fierbinti,
Inconjurat de atatea persoane cu inchise minti.
Vreau sa te simt,sa te ating,sa te sarut usor,
Sa stam ca doi copii,povestind intinsi pe covor,
Simt ca zbor,cand simt prezenta ochiilor tai,
De un albastru pur,in care vad altii cu tine cat au fost de rai.
joi, 27 octombrie 2011
Viata mea
M-am nascut intr-o familie nu prea normala,cu o mama fara aparare si un tata violent.
Apoi 13 ani din viata mea au continuat numai asa.
Dupa ce mama a divortat eu am ramas inchis in mine.
Mi-am creat blogul si aici in versuri si proza mi-am mai inveselit viata.
Am avut mai multe relatii,dar una a fost cu totul speciala si sa terminat rau si m-a lasat trist ca inainte.
Apoi 13 ani din viata mea au continuat numai asa.
Dupa ce mama a divortat eu am ramas inchis in mine.
Mi-am creat blogul si aici in versuri si proza mi-am mai inveselit viata.
Am avut mai multe relatii,dar una a fost cu totul speciala si sa terminat rau si m-a lasat trist ca inainte.
Apoi mi-am scurs sufletul iar pe blog.
Un am am stat cu gandul numai la ea si la ochii ei,imi era foarte dor de ea.
Dupa asta sufletul meu m-a parasit si mie nu imi mai pasa de nimeni si nimic.
Fara sa stiu,acolo undeva,sufletul meu pereche isi scria durerea tot pe un blog asemanator.
Mai tarziu am descoperit blogul care imi dadea o senzatie ciudata la fiecare postare citita.
Apoi fara prea mult curaj si incredere am lasat id meu pe blog si asa am cunoscu-to pe ea.
Am tot discutat si am aflat ca si ea ca si mine a fost de multe ori pe marginea prapastiei.
Am vazut ca ne potrivim si nu a fost nevoie de nici o intrebare sa stim ca suntem impreuna.
Si acum sper sa fie cu mine si dupa ce ne vom duce printre stele.
Asta e viata mea cu bune cu rele,fara amanunte,doar spusa in mare.
Si sper ca sufletul meu pereche sa fie langa mine pentru tot deauna.
Si mai sper ca totul sa fie bine.
Tinandu-ne de mana
Acum sunt multe ce ma pun la incercare,
Dar nu am trecut prin viata ca un oare care,
Am dus pe picioare si nu regret nimic,
Eu am ales,nu am de ce sa ma oftic.
Poate ca o sa incep de la 0 din nou si din nou,
Nu imi pare rau;cineva mi-a dat viata cadou,
Cum mi-a da-to mi-o poate si lua,
Deci prefer sa nu ma uit in urma mea.
Acum te am pe tine si te rog sa nu pleci,
Ca o sa ineci sufletul meu in lacrimi reci,
Tu dai vietii mele un rost,
Fara tine m-as zbate ca un prost.
Atat de divin,atat de sublim,
Fara picatura de venin,
Ma poarta pe aripi de vant,
Doar glasul tau vreau sa-l ascult.
Dar nu am trecut prin viata ca un oare care,
Am dus pe picioare si nu regret nimic,
Eu am ales,nu am de ce sa ma oftic.
Poate ca o sa incep de la 0 din nou si din nou,
Nu imi pare rau;cineva mi-a dat viata cadou,
Cum mi-a da-to mi-o poate si lua,
Deci prefer sa nu ma uit in urma mea.
Acum te am pe tine si te rog sa nu pleci,
Ca o sa ineci sufletul meu in lacrimi reci,
Tu dai vietii mele un rost,
Fara tine m-as zbate ca un prost.
Atat de divin,atat de sublim,
Fara picatura de venin,
Ma poarta pe aripi de vant,
Doar glasul tau vreau sa-l ascult.
miercuri, 26 octombrie 2011
Greseli
Fac greseli fara sa imi dau seama,
Unii imi spun ca seman cu mama,
Aici e drama,ca eu nu seman cu ea,
Nu seman cu nimeni din familia mea.
Am alt carecter si acum iubesc un inger,
Nu ma criticati,eu atat va cer,
Sa nu ma judecat,eu atat mai sper,
Vreu sa fiu fericit cu al meu inger.
Iubi daca am gresit,imi cer iertare,
Nu o sa mai existe pentru asta o data viiroare,
Sti ca te iubesc si ca n-as putea,
Sa te inlocuiesc cu altcineva.
Sa gresesti e mai presus chiar de Divinitate...
Sigur a gresit si Dumnezeu si sigur poate,
Dar e in firea mea,sa fiu perfectionist...
Asta imi sta ascuns in firea de artist.
Unii imi spun ca seman cu mama,
Aici e drama,ca eu nu seman cu ea,
Nu seman cu nimeni din familia mea.
Am alt carecter si acum iubesc un inger,
Nu ma criticati,eu atat va cer,
Sa nu ma judecat,eu atat mai sper,
Vreu sa fiu fericit cu al meu inger.
Iubi daca am gresit,imi cer iertare,
Nu o sa mai existe pentru asta o data viiroare,
Sti ca te iubesc si ca n-as putea,
Sa te inlocuiesc cu altcineva.
Sa gresesti e mai presus chiar de Divinitate...
Sigur a gresit si Dumnezeu si sigur poate,
Dar e in firea mea,sa fiu perfectionist...
Asta imi sta ascuns in firea de artist.
Fara tine
E cinci dimineata si somnul nu m-a luat,
Stau cu gandul la ea,intins in pat,Ma gandesc ca am facut ceva ce nu trebuia...
Pentru ca niciodata nu vreu sa-i curga lacrima.
Iti spun ca mi-e dor,dar nu ca un oarecare,
Ma intreb ce crezi tu despre mine oare?
Am ganduri ce ma bantuie in noapte...
Si ma simt ciudat cand stiu ca esti departe.
Acum cad mereu pe frumoase ganduri...
Si incerc sa te astern printre ale mele randuri...
Si nu inteleg cum de sunt instare bai,
Sa uit tot numai pentru ochii tai?
Fara tine mi-ar fi gol sufletul,
De la mine ar fugii tot zambetul,
Fara tine sunt doar un om pierdut in ganduri,
Ingropat de propriile randuri.

Abonați-vă la:
Postări (Atom)