Patimi

Sunt plin de caldura cand ai vad zambetul,
Pentru ea mi-as da chiar si sufletul,
Dar ce ascunzi in ochii tai caprui?
De ce nu spui?de ce nu vrei sa-mi spui?

M-ai lasat singur si asa mult doare,
Dar sa sti ca amintirea ta nu moare,
Totusi eu sunt purtat de vant in zare,
Ca firul de nisip,fara de culoare.

Cum am putut trai atata timp in dor,
In fiecare secunda simte-am ca mor,
Fara buzele tale de catifea mereu,
Simteam ca nu mai sunt eu.

As vrea acum luna sa ne inveleasca...
Si stelele povesti de amor sa sopteasca,
Dar sunt doar vise aruncate in vant,
De fiecare data,cand dupa tine plang.

Asta sunt gandurile mele,pline de lacrimi...
Si drumul vietii mele plin de patimi,
Plin de trandafiri mirosind a iubire,
Dar si asa tot traiesc in fericire.

Am ajuns sa iubesc tot ce e in jurul meu,
Am ajuns sa-mi pun sufletul pe foaie mereu,
Chiar daca e greu stiu ca amintirea ta o sa traiesca,
Pana cand inima mea o sa se opreasca.

Asa vreu sa iubesc

Cand te indragostesti cerul iti zambeste,
Sufletul se lumineaza si inima creste,
Te pierzi si nu sti ce sa mai zici,
Dar ai vrea sa-i spui stai putin aici.

Dragostea mereu e ca o floare rara,
Cand o veze pe ea parca te doboara,
Te omoara si te invie din nou si din nou,
Parca viata pentru tine e doar un cadou.

Ai vezi ochii si zambetul perfect,
Acel moment pentru tine e fara de defect,
E doar lumina si o sa-ti amintesti mereu,
Cum iti amintesti si primul curcubeu.

Primul fulg de nea e nimic in coparatie cu ea...
Si ai vrea sa fie mereu a ta,
Sa va mangaie luna printre trandafiri,
Acestea sunt cele mai frumoase amintiri.

Trenul catre ochii tai albastri

As vrea sa mai fiu acum langa tine,
As vrea sa te iert,dar ai un prea mare pacat,
Dar inca fierbe sangele in mine,
Cand stiu ca tu iesti si iubesti un alt barbat.

Acum am sufletul trist si inghetat,
De lacrimi sunt secat...
Si privirea sa transformat intr-un desert uscat,
De cand am aflat ca m-ai inselat.

Am ramas doar eu si luna de pe cer,
Ascultand cum imi canta in surdina al meu inger,
Dar sper ca o sa fie bine candva...
Si sunt sigur o sa iubesc si pe altcineva.

Ai fost soarele meu,dar eu nu-i pot suporta razele,
Cum nici tie nu iti pute-am suporta toate fazele,
Acum am plecat totul sa-ncheiat...
Si sunt fericit ca trenul catre tine pe drum a deraiat.

Va veni si bine

Acum sunt singur cum am fost mereu,
Doar eu stiu prin ce trec si bunul Dumnezeu,
Oricum nimenui nu-i pasa prin ce trec,
Prin ce ape pline de amar ma inec.

Copilaria sa dus parca suflata de vant...
Si despre ea nu pot spune un cuvant,
Pentru ca nu a fost cum am vrut eu,
Dar de acum o sa fie cum vreu mereu.

M-am saturat mereu sa depind de lume...
Si cand imi e greu ei sa ma ia cu glume,
Daca nu imi da viata atunci imi iau eu,
Pe riscul meu cum a fost la bine si la greu.

Sunt egois si asa voi fi mereu,
Daca nu imi da nimeni stiu sa imi iau eu,
Daca e rau fac din el bine...
Si poate o sa stea cineva alaturi de mine.

Caterinca copilariei

Am crescut de mic intr-o mahala,
Cu baieti mai mari ca mine umblam haimana,
Ne strangeam la caterinca intr-o scara din cartier,
Chiar daca nu-i convenea babei de la parter.

Umblam noptiile dupa vreun bairam,
Cumva poate faceam de ne lipeam,
Dimineata nu ne mai venea de scoala...
Si ne duceam cu vreo minciuna nasoala.

Mancam fiecare pe unde apucam...
Si daca nu aveam bani nu ne suparam,
Ieseam prin parc si ne luam de fete,
Cochete,discrete,blonde,brunete.

Apoi plecam cand disparea lumina,
Cu o fata de brat si se lasa cortina,
A doua zi toti ma intrebau cum a fost...
Eu tot cu ea de brat ziceam cam prost.

Sunt zile si zile in care faceam la fel,
Terorizam pe toti mosi din cartier,
Uni ne intelegeau,ca au fost copii si ei...
Si mai intrau in vorba cu prietenii mei.

Raiul trandafirului

Pe o patura de stele stau gandurile mele,

Pluting agala ca un fluture pe langa lalele,

Dar gandurile se oresc mereu la mine,

Cum se oreste fluturele pe a trandafirului petale fine.

Dar eu le dau mai departe printr-un sarut,

Nu cred ca mi-as dori mai mult,

Poate o inima de imprumut,nu altceva,

Ca am suferit mult cu inimioara mea.

Ma uit la trandafir si spun uite ce frumos e,

Dar in curand stiu ca nu o sa mai fie,

La fel e si cu poezia din sufletul meu,

Rezista pana cand o sa ma ofilesc si eu.

Pentru mine de mult ingerii canta la harpe...

Si raiul pentru mine nu e departe,

E chiar aproape,e chiar in jurul meu...

Si chiar as vrea sa vada toti cum vad eu.

Nopti prea lungi

Acum noapte incet peste mine se asterne...
Si o lacrima se face vazuta pe gene,
Dar merg si vorbesc incet cu stelele,
Ca nu are cine sa imi stearga lacrimile.

Deja sunt multe nopti prea reci,
Cand de langa mine nu ai vrut sa pleci,
Nu ai plecat,ai stat si m-ai vegheat mereu,
Sa raman pe veci acelasi eu.

In razele tale de argint ma regasesc...
Si doar pe tine vreu sa te iubesc,
Numai pe voi ca mi-ati fost parinti,
In fiecare noapte ma asteptati pe cer cuminti.

Luna ma invelit cu soapte de dor...
Si stelele m-au invatat al vietii amor,
M-au condus sprea lumina mereu,
Chiar daca era noapte in sufletul meu.

Sunt copilul lor cu o inima de argint pur,
Cu sufletul lor in mine eu toate le indur,
Cand nu o sa mai fie noapte in viata mea,
Atunci eu o sa fiu mereu cu ea.

Mereu pe cer colindand pruntre stele,
Doar eu,luna si visele mele,
Dar o sa imi fie dor de trandafirul meu,
Ce infloreste parca pentru mine mereu.

Poate ultima oara

Merg incet pe drumul plin de stele...
Si vad cum se spulbera in fum visele mele,
Vad cum fiecare trece grabit pe langa mine...
Si nu se opreste sa ma intrebe daca sunt bine.

Poate e ultima oara cand scriu o poezie,
M-am saturat sa-mi pun sufletul pe hartie...
Si altii sa spuna uite ce prostie,
Printre aea multi lasa-l si pe el sa fie.

Nu stiu daca asta e un blestem sau un dar,
Sa imi fie mereu sufletul murdar...
Si nu cred ca trebuie sa cer voie cuiva,
Sa stau aici sau sa plec altundeva.

Credema ca asta am facut-o pentru tine,
Numai pentru sufletul tau,plin de bine,
Ca poate asa o sa ma intelegi in final,
Ca eu scriu versuri in zadar.

Suflet ratacitor

Eu vesnic traiesc in acest univer,
Lasandu-mi sufletul intr-un vers,
Poate ne-nteles,dar poate atmirat...
Si e doar unei persoane destinat.

Cum imi spunea ea,esti un scriitor,
Pentru asta ai multumesc si dupa ce mor,
Ai multumesc ca mi-a dat sansa sa zambesc,
Ai multumesc ca mereu prin amintirea ei o sa traiesc.

Iubesc,traiesc,rezist si mor,
Dar o sa-mi amintesc de sus cum stateam pe covor...
Si ma gandeam la frumoasa mea cu parul de foc,
Care in sufletul meu si-a gasit un loc.

Acum iti spun ca un poet niciodata nu moare,
Doar are o alta infatisare,
O alta candoare,o alta onoare,o alta viata,
Dar mereu are aceasi speranta.

Vrei sa fi iubita mea?

Sunt egoist si vreu sa te stiu aproape,
Cand somnul dulce se lasa pe pleoape,
Vreu sa stiu ca esti a mea...
Si ca nu o sa mi te ia nimenea.

Eu nu vreu luna si nici stelele,
Te vreu pe tine si sa ne uneasca versurile,
Vreu ca ploaia sa cada peste noi doi,
Imbratisati fara griji si nevoi.

Esti un inger in lumea mea de vis,
Vrei sa fi de acum al meu paradis?
Vrei sa stam impreuna sub clar de luna...
Si stelele sa iti fie frumoasa cununa?

Esti perfecta pentru sufletul meu,
Vrei sa fim impreuna la bine si sa greu,
Mereu sub acelasi cer plin de stele,
Doar tu si eu si versurile mele?

Ploua peste ochii mei

Acum cerul plange peste ochii mei,
Pentru ca sufletul meu deja e al ei,
Pentru ca viata e atat de dura si de grea...
Si pentru ca toata fericirea sa oprit la ea.

Parul de foc si ochii caprui spun multe,
Dar oare cine sa oprit sa le ascumle,
Poate poetul batran ce in mine se ascunde...
Si sa gandit la ea mai mult de un miliard de secunde.

Un suflet bun si o inima de catifea,
Ce te face fericit cand stai langa ea,
E simpla,si parul ei de un rosu pur,
Ma face pentru ea tot ce e mai rau sa indur.

O visam,mi-o doream si acum o am,
Dar m-am pierdut,nu am stiut ce sa mai fac,
Pe cine sa ascult dintre inger si drac,
Ca sufletul ei imi e drag si as vrea sa o vad in plag.

Lacrima unei stele

Stau si privesc pe cerul inorat de amintiri,
Printre mi de petale de rosii trandafiri...
Si parca pe cer vad chipul tau,
Sunt indragostit,oare sti cat e de rau?

Acum peste mine noapte se asterne...
Si vad o stea cu larimi pe gene,
Vad cum cade o lacrima chiar in fata mea,
Cu parul rosu,apare frumoasa mea.

Acum luna imi sopteste la ureche,
Intr-o camera prafuita si veche,
Ca o sa fi candva iubita mea...
Si ca nimeni nu poate inlocui persoana ta.

Frigul se lasa,dar chiar nu-mi pasa,
Cat timp stau si ma uit pe cerul cu stele...
Si le soptesc la ureche gandurile mele,
Zburand la ele pe un val de liniste si placere.

Prima dragoste

Cu un trandafir si un cantec de chiatara,
Parca m-am indragostit prima oara,
Parca e vara si nu imi e frig,
Nu esti langa mine si in noapte te srig.

Acum nu mai ploua si e soare,
Astept si astept ca luna in curand rasare,
Ca o floare cu vraja ei aparte,
Despre ea si despre tine pot scrie o carte.

Cand ma uit la tine,parca ma vad pe mine,
Cand eram mic fara griji,fara responsabilitate,in fine,
Acum viata ma facut sa fiu asa...
Si credema ca nu regret nimic din viata mea.

Singurul lucru care il regret e ca am inceput prea devreme,
Sa imi pompez versuri in vene,
Sa las sufletul sa planga printre randuri...
Pana a ramas din el doar niste franturi.

Chiar daca esti departe

Chiar daca esti departe te simt aproape
Si zambetul tau vreu sa il vad in noapte,
Stiu ca nu se poate,stiu ca-i prea devreme,
Dar stiu,daca n-ai fi nu ar mai curge sange in vene.

Tu gandesti o data,eu de o mie de ori...
Si eu vad gandurile tale ca niste flori,
Pline de culori si de roua diminetii,
Dar ma trezesc fara tine si ma strang peretii.

Daca ai fi aici eu nu as mai dormi,
As sta si vesnic te-as privi,
Arati super la fel ca soarele la apus,
Nici stelele de pe cer nu au ceva de spus.

Nu te cunosc bine si totusi imi e dor de tine,
Nu cred ca e cineva mai ciudat ca mine,
Poate nu e bine,dar nu vreau sa trec peste,
Pentru mine esti o adevarata poveste.

O poveste

Ca orce basm incepe cu a fost o data,
Un baiat si in gandurile lui aceasi fata,
Intruchipata cu miscari usoare ca vantul,
Cu pasii ei ce parca nu ating pamantul.

Stiu ca e unica in lumea asta mare,
Stiu la la pieptul ei nu exista durere si intristare,
E doar culoare si un zambet de vis,
Ce ma va face sa traiesc in paradis.

Parul de foc si un suflet curat,
Atat de alb si atat de catifelat,
E un inger cazut in lumea mea....
Si daca as putea;nimic nu as schimba.

E un vis cu par de foc si ochi caprui,
Ca m-a facut sa nu ma simt al nimanui,
Ea prima oara mi-a spus un sincer multumesc,
Ea e inca un motiv pentru care traiesc.

Fata lui Dracula

Cu o picatura de sange te trezeste,
Ar vrea sa iti arate ca te iubeste,
Defapt pein noi toti ea traieste...
De parca parul rosu ca focul sopteste.

Sopteste si sopteste versuri la ureche,
Intr-o camera prafuita si veche,
Asteptand lumina lunii sa o inveleasca...
Si stelele de pe cer "te iubesc"sa ai sopteasca.

Soarele o pune parca in somnul de veci,
Dar tu de langa ea nu vrei sa mai pleci,
Chiar daca are ochii reci sti ca va veni....
Clipa in care in ochii ei de gheata vei privi.

Parul de foc si ochii sunt doua stele,
Parca e rupta din visele mele,
Un zambet pervers si buzele de sange,
Cand o vede cerul incepe a plange.

Lacrima lunii

As face orce sa te mai vad zambind,
As vrea sa te vad fericita traind,
As vrea sa iti vad iar ochii albastri ca marea,
In care eu imi gasesc alinarea.

As vrea sa ma iubesti cum o fac eu,
Dar stiu ca nu e posibil mereu,
As vrea acum sa te tin la pieptul meu,
Asta am vrut si vreau si o sa vreu mereu.

Acum esti daparte,dar eu sunt aproape,
Prin miile de soapte uitate in noapte,
Prin sutele de stele ce imi lumineaza viata
Si prin acelasi soare care ne spala fata.

Acum dimineata ma trezesc cu gandul la tine,
Stiu ca ma iubesti si asta ma face bine,
Vreu sa fiu langa tine si asta o sa fie curand....
Apoi niciodata nu o sa te mai vad plangand.

Sper la lumina cand e tot mai intuneric

A fost rau si stiu ca va mai fi,
Poate o sa fie altfel cand o sa am copii,
Poate nu o sa mai fie atata durere,
Poate o sa am si eu candva o mangaiere.

Viata ma pune la incercare si imi pare bine,
Pentru ca stiu ca nu-i nimeni ca mine,
Sa spere la lumina cand se face tot mai intuneric,
Chea e defapt sa nu fi un isteric.

Viata e ca un joc de noroc,
Cand crezi ca ai castigat nu mai ai loc,
De asta las umbra sa ma inveleasca...
Si nu oblig pe nimeni sa ma iubeasca.

Eu iubesc chiar daca o fac cu greu,
Pentru ca stiu unde e locul meu,
Stiu ca e la pieptul ei chiar daca e departe,
O iubesc si nimic nu ne mai desparte.

Nu ti-a pasat niciodata

M-am saturat sa aud vorbe in vand,
Sti ca tu in fata mea nu ai cuvant,
Sti ca ti-ai pierdut respectul cu prima palma...
Si nu veni acum sa imi zici cum trebuie sa fie o mama.

De cativa ani incerci sa te intorci inapoi,
Dupa ce noi ne-am ridicat din gunoi,
Din gunoiu in care ne-ai aruncat chiar tu,
Acuzandu-ma acum ca ma regasesc in Nimeni Altu.

Fac ce vreu ca e viata mea,
Tu mi-ai stricat copilaria si ai iesit din ea,
Plin de fala si cu capu sus,
La mine sa nu vi sa mai cauti raspuns.

Prin ploi si necazuri am trecut mereu
Si le-am stiu doar eu si Dumnezeu,
Sti bine ca mama nu poate sa fie aproape,
Sunt baiat si ea nu le stie pe toate.

A trbuit sa fiu sprijin,tata si frate,
Pentru ca tu nu te-ai uitat in spate,
A trebuit sa iau viata in piept de mic
Si sa invat o familie sa ridic.

Uite ca ani au trecut si nu am ramas la fel,
Nu mai sunt ala mic acum sunt la alt nivel,
Habar n-ai cat doare sa vezi copii pe strada,
De mana cu un tata cumparandu-le o ciocolata.

Acum vi si imi spui ca tata va iubeste,
Atunci de ce dracu singur traieste?
De ce nu pot sa fiu si eu normal in viata?
De ce de mic am luptat pentru speranta?

Astea sunt intrebari pe care tu le sti deja,
Numa ca in locu lu mama acum e alta,
Chiar nu imi pasa,nu ma pasioneaza,
Da nu mai minti ca te intereseaza!!!.

Doar vina mea

Asta e;acum platesc pentru ce am gresit,
Dar nu regret ca te-am iubit,
Nu regret ca si acum te iubesc si tin la ochii tai,
Mai mult dacat tin la ochii mei.

Cum am spus viata e un joc foarte complicat,
Chiar daca tot sa schimbat de cand am plecat,
Nu imi pare rau ca te-am tinut aproape...
Si ca te-am sarutat incet,candva peste ploape.

Acum imi e greu,dar promit ca imi revin eu,
Sti ca sunt diferit si vai fi langa tine mereu...
Tin sa iti multumesc ca esti langa mine la greu...
Si sa sti ca ai acum tot respectul meu.

E vina mea si mi-o ascum complet,
Poate chiar indiscret,dar in mod concret,
A fost mereu numai vina mea,sa sti asa,
Ca nu te-as schimba pentru altcineva.

Viata e un joc

Sunt multi care nu au inteles ce am spus aici,
Defapt ce am trait impreuna de cand eram mici,
Pentru altii viata e o adevarata provocare,
Dar pentru mine e ca un joc oarecare.

Acum si aici tu te joci cu viata ta,
Tu alegi pentru ea nu alege altcineva,
Asa ca nu mai arunca vina dintr-o parte in alta,
Ca tot tu o sa primesti plata.

Iubesti,traiesti,respiri sau inspiri,
Oricum ai parte de uimiri si dezamagiri,
Pentru ca in jocul asta unii sunt maiestri,
Altii se comporta ca extraterestri.

Orcine poate sa joace da,doar uni ies invingatori,
Nu cu flori si fara frustrari,ies cu respect si spectatori,
Ies cu onoare,poate pe piept cu o floare,
Lasand sfaturi pentru generatia urmatoare.

Poate ca nu iti dai seama dar esti doar un pion,
Fara sa depinzi de altii sau de vreun Domn,
Sunt si oameni care se joaca cu viata altora,
Dar nu e asa mereu tu poti schimba ceva.

Acum sunt grupari de stil mafiot,
Care incertul cu incetul acapareaza tot,
Acolo sunt oameni cu cap si cu respect,
Acolo risti sa pierzi totul in mod direct.

Respectu se castiga foarte greu,
Cred ca exisa putin si in palmaresul meu,
Eu prefer sa nu renunt la idea mea,
Chiar daca e ultima zi din viata mea sau a altora.

Daca viata mi-ar atarna de un fir de ata,
As mai avea credema inca o speranta,
Daca ar fi sa piert o sa pierd din vina mea,
Si nu e vina ta sau a altora.

Inca un pas spre paradis

Printre voci de copii si amintiri de vis,
Paseam incet in albul paradis,
Dar amintirile s-au transformat in abis...
Si acum nu pot pasi in paradisul promis.

Am cautat mult timp o alinare,
Dar m-am ales cu durere si-o intrebare,
Daca oare o sa fie cum mi-am dorit eu?
Si raspunsul e:Spera mereu si munceste din greu.

Liniste o sa ai atunci cand esti impacar cu tine,
Nu daca alegi mereu ce nu e bine
Si retine ca eu nu vorbesc la pereti,
Citeste ca ai de la mine ce sa inveti.

Am mai invatat ca adevarata liniste o gasesti,
Doar atunci cand iubesti sau nu mai traiesti,
Sper acum sa zambesti acum cat sunt,
Ca Dumnezeu o sa ma ea candva de pe pamant.

Dumnezeu e de vina

Intelege odata ca eu nu spun vorbe in vant,
Si ca atunci cand pland si norii plang pe pamant,
Intelege ca atunci cand eu iubesc e greu,
Dupa capul meu primul nu sunt eu.

Dumnezeu mi-a dat 2 ochii si eu ai folosesc,
Daca vad prea multe nu inseamna ca gresesc,
Nu insemna ca daca te cert nu te iubesc,
Cum nu inseamna ca la infinit o sa traiesc.

Poate sunt pervers sau poate ca nu,
Raspunsul asta ti-l va da doar sufletul,
Poate ca sunt rau sau poate sunt nimic,
Dar sunt un nimic care se observa umpic.

Merg pe drumul vietii de ceva ani,
Am culesi ceva dusmani fara sa am bani,
Am prieteni ceva golani care ma inteleg
Si fac parte dintr-un intre.

Cand luna imi sopteste

Acum ma uit pe cer si parca iti vad fata,
In mijlocul noptii imi zboara speranta,
Cand vad ca luna te lumineaza....
Si stelele de pe cer ce sa iti spun imi dicteaza.

Uni spun ca ce fac eu acum e arta,
Defapt e doar amintirea din poarta,
Care nu ma lasa cu inima goala,
Dandu-i aripi sufletului si uite-l cum zboara.

Ma gandesc la noi si la ce o sa fie
Si uite ca asa a mai iesit o poezie,
Sau doar soapte in miez de noapte,
Sau e imaginatia care in mine se zbate.

Chiar imi lipsesc ochii tai albastri,
Acum ai privesc de pe cer astri,
Privind stelele parca ai vad si eu...
Si cand imi e greu ma uit la cer mereu.

Mereu am ceva de spus

Nu sti cum e sa ai in casa numai certuri si batati,
Nu sti cum e sa-ti cauti pacea printr-e oameni rai,
Toti imi spun:"sa nu cedezi!fi tare!"
Dar mai am doar ura ce ma tine in picioare.

Nu mai poti sa plangi,sa iti gasesti cuvinte,
Atunci aminteste-ti ca viata merge inainte,
Nimeni sa-ti dea un sfat cand n-ai bani,
Nimeni de ziua ta sa iti spuna la multi ani.

E tristi cand razi aiurea la pereti,
Oricum mai rau nu poate sa fie in o mie de vieti,
Asta e zile trec,zile vin,capu sus!
Ca inca viata mea in ceata nu sa dus.

Acum persoana iubita de mult lipseste,
Am nevoie sa simt ca cineva ma iubeste,
Dar aud doar traieste si fi cu capul sus,
Nu sta ascuns cat mai ai ceva de spus.

Ingerii nu mai canta

Cand ai vedeam ochii albastri,
Ma invideau de pe cer astri,
Mi se umplea sufletul de fericire...
Si inima de multa iubire.

Atunci ingerii cantau la harpe,
As fi urmat-o si in gaura de sarpe,
Dar peste noapte se schimba tot...
Si a devenit venin din antidot.

Printre ingeri diavolul apare
Si seamana durere si intristare,
Iubirea moarea dupa ce a plecat,
Cu sufletul meu in ea incuiat.

Acum doar ingerul meu imi mai canta...
Si doar un sarut acum il mai incanta,
In rest a ramas numai tacere...
Si o apasatoare durere.

Fara inspiratie

Cand sunt cu tine nu am inspiratie,
Doar ochii tai ma fac sa pasesc cu gratie,
Doar albastrul pur ma face sa iubesc...
Si sa scriu in versuri tot ce traiesc.

La prima vadere sunt doar povestiri,
Dar defapt sunt cele mai dureroase amintiri,
Pentru ca amintirile frumoase nu mor,
Dar ele la nesfarsit te dor.

Mi-ar placea sa scriu povesti cu baetei si fetite,
Cu codite blonde si colorate fundite,
Dar nu vreau,vreu sa scriu tespre ochii care m-au vrajit,
M-au iubit si intr-un final fara resentimente m-au mintit.

Asa sunt eu iubesc rar dar cu mult foc...
Si atunci cand iubesc parca nu am noroc,
Ce pot sa mai spun doar ca imi e dor de tine...
Si astept ca in final sa fie mult mai bine.

Cand trandafirii mor

A fost o data un baiat si-o fata,
Dragoste curata de nimeni aflata,
Stiau ca se iubesc si nu au aratat,
Intr-un final s-au combinat.

Anturaj de derbedei,asta schimba tot,
Chiar daca ea era pentru el un antidot,
Ea nou iubit,el spunea la-s ca pot,
Doar fara ea eu nu-s mort.

Ea il iubea mai mult decat orce,
Nu credea ca el o sa plece,
Supea:"e doar distant si rece...
Sigur de langa mine nu o sa plece".

El a plecat si ea atunci si-a dat seama,
Si spunea:"el ma iubeste mai mult decat mama...
Dar e prea tarziu deja el nu mai e,
Pacat ca am ramas doar cu o amintire.

El o privea tot timpul de acolo departe,
Cu lacrimi in ochii se ruga pentru ea in noapte...
Si spunea ca toate se rezolva imediat,
Dar a aflat ca ea cu altul sa combinat.

Cu lacrimi in ochi spunea ca poate,
Ca o sa treaca treptat toate,
Da intr-o zi ea la sunat pe el,
Cu prietenii lui din cartier.

A vrut sa se inpace,el a primito inapoi,
Dupa ce ea a arucat sentimentele la gunoi
Si acum dupa 2 ani amintirea lui doare,
E ca o floare intepatoare,plina de culoare.

Chiar si dupa ce trandafirii mor,
Amintirile cu el inca dor,
Chiar daca e departe il simti aprope...
Si in noapte auzi ale lui soapte.

Ochi de inger

Ochii albastri ma vrajesc mereu,
E ca dupa ploaie un frumos curcubeu,
E greu sa te abti atractiei loc...
Si iti doresti sa ii ai langa tine in viitor.

Stau intins pe covor si ma gandesc la ea,
Pacat ca acum e cu altcineva,
Cine stie poate va fi candva a mea...
Si soarele o sa apuna peste noi candva.

Sunt multe de spus si nu mai am cuvinte,
Doar ochii ei de un albastru pur ai am in minte,
Nu mai sunt lucruri sfinte cand te uiti in ochii ei,
Nu iti pasa de nimeni,doar simti ca o vrei.

Suberb altceva chiar nu am de spus,
Cred ca o iubesc si ingerii de sus,
Cred ca nu e prea mult pentru mine,
Sigur pot sa am grija de un inger ca tine.

Zile de toamna

Sa intamplat cum am spus deja,
Poate ca mereu stiam ce va urma,
Poate ca aveam prea multa incredere in mine,
Sau poate te iubeam prea mult pe tine.

Acum sufletul vorbeste multe,
Dar buzele mele sunt atat de tacute,
Vreu sa te simt din nou la pieptul meu,
Ca fara tine imi e foarte greu.

Pe mainile mele sunt scrise mii de amintiri,
In palma mea au stat sute de iubiri,
Singura care se cunoaste esti doar tu...
Si de atunci nu-ti pot uita zambetul.

E toamna iar si astept sa ajung la tine,
Sa te sarut si tu sa imi spui ca acum e bine,
Stiu ca va mai dura inca putina vreme...
Si o sa uitam complet de probleme.

Caldura ta

Te iubesc si nu vreu sa se schimbe nimic,

Chiar daca sufletul fara tine se face mic,

Vreu mereu sa ramanem cum suntem acum...

Indragostiti sarutandu-ne pe al vietii drum.

Vreau sa ne incalzim in noptiile reci,

Vreau de langa mine sa nu mai pleci,

Vreu sa vezi ca te iubesc mai mult decat orcine....

Si mai vreu sa vezi ca nu iti e rau cu mine.

Am gresit,stiu si imi cer iertare,

Stiu ca doare,dar viata e ca o floare,

Mai exact e ca un trandafir cu spini,

Cand vrei sa-l iei te face sa suspini.

Daca nici eu nu te iubesc bupa tot ce-a fost,

Atunci iubirea in lume nu are nici un rost,

Eu te-am iertat de mii de ori...

Ca sa te iubesc in mii de culori

Inca imi pasa

Ma intreb de ce ramai fara cuvinte?
Poate ca inima mea acum nu te minte?
Cum poti sa nu iti asculti acum inima?
Ca vei ramane intr-o zi numai tu cu ea.

De frica altora refuzi sa iubesti,
Atunci de ce nu refuzi sa mai traiesti?
Nu stiu cum iti poate impune un fraier ceva,
Cand tu sti ce e in inima ta.

Nu-s perfec si nici nu imi doresc,
Vreu de acum in colo in liniste sa traiesc,
Chiar daca ma regasesc in ochii tai,
Stiu cat pot fi de perversi si rai.

Distanta ne-a apropiat mai mult decat crezi,
Doar asa ai vazut ce poti sa pierzi,
Te voi astepta sa vi aici la noi acasa,
Cu flori pe masa sa vezi ca de tine imi pasa.

Podul sperantei

Stau mintit printre miile de amintiri,
Urand sutele de convorbiri,
Urandu-ma pe mine ca te-am lasar sa pleci,
A fost alegerea ta de mine sa nu te legi.

Acum puteam fi numai noi doi,
Fara griji,numai cu nevoea de noi,
Chiar imi e dor de ochii ce o data ma iubeau...
Si bratele ce de lumea rea ma ascundeau.

Asta e viata,un om bine a zis,
Ca faci in lume numai ce iti e scris,
Eu am ales sa imi scriu singur viata...
Sa nu imi poata lua nimeni speranta.

Acum te gasesc in bratele altcuiva,
Fara sa stie podul catre inima ta,
Pe care eu cu lacrimi l-am construit,
Pentru ca foarte mult te-am iubit.

Desert de sentimente

Acum sunt bolnav dupa iubirea ta,
Fara ea imediat imi seaca inima,
Devenind un desert inghetat,
Cand am aflat ca ai plecat.

Eu doar scriu ce imi dicteaza sufletul,
Cu speranta ca o sa-mi revina zambetul,
Nu te rog sa te intorci inapoi,
E ca si cum ai ridica un gunoi.

Toate au trecut si ma lasa mut,
Chiar daca acum te vreu foarte mult,
Incerc sa inteleg ca nu ma iubesti
Si ca nu ai nici un sentiment cand citesti.

Acum ma uit in oglinda si vad un baiat,
Care e mai mereu suparat,
De mult nu l-am mai vazut cu zambetul pe buze,
De cand isi saruta iubita printre frunze.

Eu lupt tu poti?

Acum cu duritate ma uit in zare
Si pasii mi se pierd in departare,
Chiar daca acum sufletul ma doare,
Ai pot alina suferinta in mii de izvoare.

Luptator am fost si voi fi mereu,
Cu mine mai e doar Bunul Dumnezeu,
Sange de latin imi curge in vene,
Poate de asta am atat de multe probleme.

Nu imi e frica,de asta ma bag in ocrce,
Ca unde dragoste nu e raman doar sticlele,
Sunt foarte sincer spun adevaru in fata,
Ca in viata trebuie sa fi corect si cu speranta.

Poate sunt perfect numai pentru tine,
Nu pot fi pentru toti,asta vezi doar in filme,
Nu e bine cand continui sa minti ca nu iubesti,
Pentru ca real niciodata nu o sa mai traiesti

Pentru tot ce-a fost

Pentru tot ce-a fost stiu sa multumesc,
Pentru tot ce-am facut si acum platesc,
Nimanui nu-i pasa prin ce trec,
Prin ce ape pline de amar ma inec.

Sunt aici inca cu zambetul pe buze,
Inca am ramas un maestru in scuze,
Zambetul e fals,dar ce sa mai faci?
Cand in mine tin inchisi sute de draci.

Poate ca acum stramosul meu latin plange,
Cand vede cat sunt de insetat de sange,
Cand vede ca ingerii sunt arsi in spitale...
Si dracii cum danseaza in catedrale.

Pana si Dumnezeu plange peste noi,
Ca vede cum dragostea e aruncata la gunoi,
Cand vede ca alegi banii in loc dragostea,
Si iei in bratele tale fara frica minciuna.

Sti bine ca acum despre tine vorbesc,
Numai eu pot in inima ta neagra sa citesc,
Degeaba ai ochii albastri ca cerul,
Ca in sufletul tau acum sufla gerul.

Vrei sa arati ca tu poti trece mai departe,
Dar despre suferinta ta pot scrie o carte,
Te gandesti ca alaturi de mine doare,
Dar fara mine doare si mai tare.

Mi-ai spus ca el te-a vindecat de iubirea mea,
De parca ar fi fost o boala cumva,
De parca e o condamnare sa suferi mereu,
Defapt iti faci singura rau si asta din greu.

Nu poti sa intelegi ce inima iti cere,
Ca sufletul are nevoie de mangaiere,
Tu le sfidezi,dar ele pe tine deloc...
Si no sa-ti mai gasesti nicaieri un loc.

La bine si la greu

Acum sunt stabil ca flacara de lumanare,
Ca un vultur privesc detasat in zare,
Stau ascuns pana in ultima secunda,
Ca fulgerul care sta la panda.

Certandu-ma mereu cu toti din jurul meu,
Pentru ca nu le convine ce sunt eu,
Strofa asta e pentru ce-a care ma inteles mereu,
Camy langa mine a fost la bine si la greu.

Prin versurile mele tin sa-i multumesc
Si sa ai spun un succes prietenesc,
Pentru ca acum are multa nevoie...
Si sa greseasca acum nu are voie.

As vrea sa fi ca mine,dar stiu ca nu se poate,
Iti promit ca te ajut sa treci peste toate,
Pentru ca eu stiu mai bine ca orcine,
Cum e sa nu ai nici un sprijin langa tine.

Ploua de multa vreme

Imi doresc sa rasara soarele in viata mea,
Cum ar putea daca nu mai e ea?
Cum as putea sa ma gandesc la altceva,
Cand o vad in fiecare picatura de ploaie pe ea?

Cum as putea sa ai uit ochii ei caprui?
Cand ma faceau sa nu mai fiu al nimanui,
Cum as putea sa-i multumesc intr-un vers?
Decat privind trcutul pervers.

Acum imi mai vad zambetul in poze,
Si fericirea o gasesc doar in doze,
Am gresit mult fara sa cer iertare,
Fara sa imi dau seama ca viitorul doare.

Fara inima am ramas de multa vreme,
De la multe necazuri si mii de probleme,
Nu mai e vreme sa arunc vorbe in vant,
Ca vad multe persoane plangand.