O voce de inger imi canta in ureche,Intr-o casa prafuita si veche,
Nici macar pozele nu imi mai zambesc,
Ce rost mai are dimineata sa ma trezesc.
Din cer un sunet sublim se aude,
De lacrima ingerilor nu te poti ascunde,
Nu o sa vezi niciodata lacrima din sufletul meu,
Imi pare foarte rau ca sunt eu.
Imi pare rau ca nu am mai avut rabdare,Dar fiecare gresala doare foarte tare,
Stiu ca o sa intelegi candva versurile mele,
Poate candva o sa iti fie dor de ele.
Acum eu nu mai am nimic de spus,
Un inger ma asteapta acolo sus,
Poate va dori sa ma cheme intr-o zi,
Sub aripa lui sa mai pot zambi.
